Ministerul Apărării Naţionale – România
INFORADAR
Detectorul dezinformării
https://inforadar.mapn.ro/tema/106_ac%C8%9Biune-de-dezinformare-a-romanilor-din-diaspora
Publicat la data de: 2025-06-05
Acțiune de dezinformare a românilor din diaspora
Vă semnalăm o acțiune de dezinformare care are ca țintă cetățeni români stabiliți în străinătate. O parte dintre aceștia ne-au semnalat recent primirea unui document de tipul celui prezentat în facsimil, prin care ar fi convocați la un centru militar din țară pentru „evaluarea și inițierea procedurilor de recrutare în cadrul Forțelor Armate ale României”.
Acest document este fals! Ministerul Apărării Naționale nu a transmis astfel de înștiințări niciunui cetățean român, indiferent dacă locuiește în țară sau în străinătate.
La o analiză sumară a acestui fals, rezultă că structura menționată în antetul așa-zisului „document”, respectiv „Direcția de Recrutare” nu există în organigrama MApN, iar ștampila este falsificată grosolan. De asemenea, nu există în rândul personalului MApN un ofițer cu numele și funcția celui care „semnează” acest fals.
Ministerul Apărării Naționale va sesiza cu celeritate autoritățile judiciare, pentru identificarea autorilor acestei acțiuni de dezinformare și luarea măsurilor impuse de lege, în temeiul art. 404 (2) din Codul penal – Comunicarea de informații false, care prevede: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
Dezinformarea pe care o semnalăm continuă seria de acțiuni care speculează contextul generat de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina.
Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
Revenirea la serviciul militar obligatoriu și, în consecință, la desfășurarea proceselor de recrutare pentru cetățenii încorporabili, se poate face în condițiile legii menționate mai sus, care prevede la art. 3, că „pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii.”
Drept urmare, procesul de recrutare-încorporare a cetățenilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a putea fi încorporați va avea loc doar în situația în care în România va fi instituită una dintre cele trei stări prevăzute de lege, respectiv starea de război, starea de mobilizare sau starea de asediu.
Este de așteptat ca astfel de încercări de dezinformare, menite să amplifice teama și incertitudinea, în contextul războiului din Ucraina, să continue. Reiterăm, de aceea, rugămintea către cetățeni de a verifica din surse oficiale informațiile cu caracter alarmist și senzaționalist cu care intră în contact, înainte de a le redistribui în spațiul public.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
2. Verifică nuanţa emoţională:
3. Verifică povestea:
4. Verifică imaginile:
5. Verifică-ţi părerile:
6. Linkuri externe:
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să „contamineze” conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:
- Verifică adresa
- Nu te lăsa păcălit
- Verifică publicaţia /canalul de difuzare
- Verifică autorul
- Verifică sursele
- Verifică pozele
Gândeşte înainte de a distribui
Verifică activitatea altorfact-checkers